SHOUTcast Widgets
Artist Library / Corneliu Cezar

Corneliu Cezar

178Last.fm listeners

Biography

Corneliu Cezar (n. 22 decembrie 1937, București, România – d. 13 februarie 1997, București, România) a fost un compozitor român.

Alături de compozitori și intelectuali români de marcă, precum Octavian Nemescu, Tiberiu Olah, Ștefan Niculescu, Aurel Stroe, Anatol Vieru, Dumitru Capoianu, Pascal Bentoiu, Theodor Grigoriu, Lucian Mețianu, a fost un precursor al postmodernismului în context românesc.

Read full biography ↓

Creația sa se înscrie în zona muzicii culte contemporane.

Corneliu Cezar a făcut parte dintr-un grup de creatori și prieteni (Octavian Nemescu, Ștefan Niculescu, poeții Nichita Stănescu, Daniel Turcea, Ioan Alexandru, pictorii Sorin Dumitrescu, Wanda Mihuleac) care au împărtășit tendințe culturale, filozofice și politice comune, de avangardă.

De numele său este legată apariția și evoluția Curentului Spectral românesc, în special pe direcția Spectralismului Isonic. A fost inițiatorull acestui curent în România.

Astfel, el realizează prima lucrare completă de muzică electro-acustică, "AUM", în anul 1965, cu elemente de muzică spectrală, în cadrul Studioului de Muzică Electronică de la Universitatea de Muzică din București.

La Revoluția Română din 1989 a fost semnatar al manifestului „Protest al intelectualilor români”, prin care zeci de intelectuali renumiți își exprimau solidaritatea cu protestatarii din piață și cu spiritul Proclamației de la Timișoara.

Studiile muzicale le-a început la Liceul de muzică nr. 1 din București (1951-1957), cu Cella Delavrancea (pian), Viorel Cosma (istoria muzicii) etc., continuându-le la Conservatorul București (1957-1962) cu Victor Iușceanu (teorie-solfegiu), Marțian Negrea și Mihail Jora (compoziție), Alfred Mendelsohn și Anatol Vieru (orchestrație), Gheorghe Dumitrescu (armonie) etc.

A fost Secretar muzical al Operei Naționale București în perioada 1963-1966.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, profesor de pian la Școala de Muzica nr. 2 (din 1966) și, în ultimii săi ani de viață, profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București.

A susținut conferințe, concerte-lecții, emisiuni radiofonice. A publicat articole în reviste de specialitate și publicații ale vremii: Muzica, Scânteia, etc

A devenit Doctor în Muzicologie din anul 1996, publicându-i-se post-mortem lucrarea doctorală Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutica a Muzicii București, 2003, la Editura Anastasia, în colecția „Doctorate de excepție”.

1984 - A fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor din România

Cărți

Introducere în Sonologie, Acțiunea undelor sonore asupra nivelelor fizico-chimic, biologic și psihologic; Editura Muzicală, anul 1984

Tratat de Sonologie - Spre o Hermeneutică a Muzicii, București, 2003, Editura Anastasia, colecția Doctorate de Excepție.

Biography text from Last.fm, available under CC BY-SA.