Tudor Arghezi

1891-1896 - Cursurile liceului Sf. Sava.

1896 - Debut literar sub influenta "magistrului" Macedonski, in "Liga ortodoxa", semnând Ion Theo.

1900-1904 - Poetul e câtiva ani calugar la Cernica.

1905-1910 - Calatorie in strainatate. Putin timp la Paris, apoi la Manastirea Cordelierilor, unde e asaltat sa devina catolic. Plictisit de insistente, se muta la Geneva, unde scrie poezii, asista la cursurile Universitatii si, ca sa-si câstige existenta, lucreaza intr-un atelier dinti de aur, inele si capace de ceasornice. In 1909, viziteaza Italia.

1912-1916 - Revine in România. La "Facla", "Viata româneasca", "Teatru", "Rampa" publica versuri, pamflete, articole polemice s.a.

1918-1919 - In timpul realizarii României Mari, e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca se pronuntase pentru neutralitatea României.

1927 - Apare cu mare intârziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite".

1928 - Sub directia sa, apare ziarul "Bilete de papagal".

1929 - Prima sa carte in proza "Icoane de lemn".

1931 - Placheta de versuri "Flori de mucigai" legata, ca si "Poarta neagra", de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza "Cartea cu jucarii", inaugurând o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu volumele stiute de scolari: "Cântec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii destinate copiilor.

1934 - Romanul "Ochii maicii Domnului" (dragostea materna si devotamentul filial).

1935 - "Versuri de seara"

1936 - "Cimitirul Buna-Vestire", roman

1939 - "Hore", volum de versuri

1942 - Romanul "Lina", de fapt lung poem in proza

1943 - Sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informatia zilei") publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie, apare exceptionalul pamflet "Baroane", atacând pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imdeiat confiscat, scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu.

1944 - Iese din lagar.

1944-1967 - In anii "dictaturii proletariatului", dupa o perioada de retinere, este "reabilitat", distins cu premii si titluri, ales membru al Academiei Române, sarbatorit ca poet national la 80 si 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje inregimul comunist, ca si Sadoveanu, colaborând cu autoritatile si scriind poezii sociale pe placul acestora. Publica poemul "1907 - peizaje", "Cântare omului", "Stihuri pestrite", "Poeme noi", "Cu bastonul prin Bucuresti".

1966 - Se stinge, rapusa de cancer, sotia sa de o viata, Paraschiva.

1967 - Moare si el, fiind inmormântat, alaturi de Paraschiva, in gradina casei din Str. Martisor. Funeralii nationale. Casa e astazi muzeu, intretinut de fiica sa Mitzura.